MOTTO: Veşnicia s-a născut la sat… şi a fost îngropată în kitsch-ul metropolei şi în fundul coanii Ioropii…

 

Am observat că, imediat după ce videoclipul de mai la deal a apărut pe tarlaua internetului, au început să răsară şi articolele denigratoare la adresa artiştilor care apar într-însul. Tot felul de scribi ranchiunoşi si ipocriţi, susţinuţi de o adunătură de comentatori – piţifelnici habotnici şi pupători de moaşte, se apucară mări să mi ţi-l beştelească pe scripcar, dimpreună cu prietenii lui din videoclip. Că, “ce tupeu au să-l invoce pe Dumnezeu, ei care câştigă o grămadă de lovele cântând la nunţi şi cumetrii?” Păi, dară ei câştigă bani din munca lor, nu din buzunarele statului sau ale mele. Şi ce legătură are onorariul artistului cu biserica de lemn? De unde ştiţi voi mă că Monica Anghel nu se închină seara la culcare? Sau că Dan Bittman nu ştie Tatăl Nostru? …Că, “Victor Rebengiuc făcea reclamă la Vodafone.” Aşa, şi? Dacă în videoclip apărea Mama lui Ştefan cel Mare, aţi fi spus că şi-a gonit fiul de-acasă, atunci când s-a-ntors înfrânt din luptă. …Cum? Nu are legătură cu subiectul?… Ba are! Are legătură la fel de multă ca şi faptul că Rebengiuc a apărut într-o reclamă; şi la fel de multă legătură cu faptul că fostul patron al lui Teo Trandafir nu şi-a plătit dările către stat.

Dumnezeu-prefera-smerenia-2

 

Reaua intenţie şi ranchiuna se văd imediat: s-au apucat să numere vedetele care apar în videoclip. Iote, mie nu-mi dete prin cap să fac asta, nu m-a interesat. Şi totuşi am un spirit de observaţie destul de ascuţit. Dar nu m-a interesat, pentru că nu are nici o relevanţă. Am ascultat cântecul, am urmărit cuvintele şi mi-a rămas în minte refrenul – care e sublim: “Dumnezeu preferă lemnul şi spaţiile mici”. Da, aşa crede orice om de bun simţ. Duceţi-vă la coada plugului să întrebaţi. Duceţi-vă în miezul câmpului de rapiţă şi în adâncul minei (dacă o mai fi rămas vreuna în ţărişoara asta) şi întrebaţi acolo dacă le trebuie sfântul mall de unşpe hectare.

 

Dumnezeu-prefera-smerenia-4

 

Să fim înţeleşi: nici eu nu agreez pe o parte dintre artiştii care apar în videoclip; ba, mai mult, nici nu sunt fan al trupei Taxi. Dar ma revoltă acea hidoşenie cu nume ultra-mega-pompos – „Catedrala Năpăstuirii Neamului” – pe care o consider pe cât de exorbitantă pe atât de inutilă. Şi totuşi… În acel cântec e vorba de Dumnezeu. Nu de banii pe care îi câştigă unii sau alţii din munca lor. Nu de competenţa profesională a acelor artişti. Dacă unora nu le place deloc ceea ce fac acei artişti în viaţa reală, asta nu înseamnă că acei artişti nu cred în Dumnezeu. Să nu încercăm să facem pe lupii moralişti. Să ne abţinem un pic, măcar atunci când e vorba de Dumnezeu, să ne dăm drumul la gură şi să facem ceea ce ştim (unii dintre) noi, românii, de veacuri: să bârfim şi să chibiţăm.

 

Dumnezeu-prefera-smerenia-3

 

 

 

Print Friendly, PDF & Email
Rating: 0