Gogosi pufoase rasucite gogosi delicioase gogosi ca la mama gogosi dospite gogosi reteta cele mai bune gogosi
ATENŢIE! CONŢINUT ORIGINAL, PROTEJAT DE DREPTUL DE AUTOR CONFORM LEGII 8/1996. NU COPIAŢI POZELE ŞI NU REPRODUCEŢI TEXTUL PE SITURI, BLOGURI SAU REŢELE SOCIALE (INCLUSIV GRUPURI PE FB). NU UTILIZAŢI CONŢINUTUL ÎN SCOP COMERCIAL.
Dacă doriţi să împărtăşiţi reţeta, trimiteţi linkul sau folosiţi cu încredere butoanele de share pentru FB, WhatAapp, Twitter si Pinterest. Vă mulţumesc.
Gogosi pufoase rasucite
Cunoscute din vremuri imemoriale, pregătite şi savurate de-a lungul şi de-a latul mapamondului, din Finlanda până în Indonezia şi din Capul Bunei Speranţe până în Japonia, gogoşile sunt oricând la îndemână atunci când ne e poftă de ceva dulce, bun, simplu de preparat şi din ingrediente puţine. Pe vremea Imperiului Roman, li se spunea ”globulii” şi erau preparate numai la ocazii speciale ori pentru a fi oferite drept ofrandă. În Evul Mediu, apăreau frecvent în meniul călugărilor, în perioada postului. În timp, gogoaşa a cucerit lumea. Rotundă, globulară, umflată sau plată, cu gaură sau fără (despre povestea găurii din gogoaşă am spus aici) simplă sau umplută, glazurată cu zahăr sau cu ciocolată, gogoaşa e deopotrivă răspândită şi adorată.
Gogosi pufoase rasucite
În familia noastră, gogoşile au fost întotdeauna un pretext de reuniune de familie, de poveşti la gura sobei sau la zilele de clacă, atunci când se depănuşa porumbul, se punea ţara la cale şi se depănau amintiri. La priveghi întotdeauna se serveau gogoşi – de post sau de frupt, în funcţie de calendarul ortodox; iar obiceiul s-a păstrat pana azi. Ingredientele erau cele pe care orice gospodină le avea în casă în permanenţă. Laptele proaspăt, muls de dimineaţă, despre care îmi aduc aminte şi azi cât de minunat mirosea; oul de găină crescută în curte, cu boabe şi râme culese cu ciocul din iarba deasă; făina măcinată la moara din sat, pe care bunica mea o păstra în magazie, într-un ciubăr mare din lemn şi acoperită cu o pânză albă.
A fost o vreme – prin anii ’80 – când zahărul şi uleiul ajunseseră mai valoroase ca aurul; şi atunci era datoria copiilor de la oraş să facă rost şi să-şi aprovizioneze părinţii. Când nu era zahăr, se punea miere. Când nu era ulei, se prăjea (orice) în untură. Dar gogoşile apăreau pe masă neîndoielnic, la fiecare ocazie.
***
Despre aceste Gogosi pufoase rasucite pe care vi le prezint astăzi nu pot să spun decât atât: sunt cele mai bune gogoşi pe care le-am mâncat vreodată. Crocante la exterior, moi şi pufoase în interior, mari şi săţioase, puternic aromate şi exceptional de savuroase. Faptul că sunt împletite asigură o suprafaţă crocantă mai mare, iar asta îmi place cel mai mult la aceste gogoşi. Secretul gogoşilor pufoase constă în dospirea îndelungată, în trei etape şi evitarea excesului de faină. Aluatul trebuie să fie elastic, dar moale, iar la gătirea în ulei se formează o crustă delicioasă şi minunat colorată, în timp ce miezul rămâne pufos.
Ingrediente Gogosi pufoase rasucite
- 500 g făină (+ 1-2 linguri pentru pudrat blatul de lucru)
- 7 g drojdie uscată
- 50 g unt tăiat în cuburi mici
- 50 g zahăr www.simonacallas.com
- 250 ml lapte
- 1 ou mare
- un vârf de cuţit sare
- 1 lingură coajă lămâie rasă
- 1 linguriţă rom brun
- 1/2 linguriţă extract de vanilie
În plus:
- ulei pentru prăjit
- zahăr pudră www.simonacallas.com
Preparare Gogosi pufoase rasucite
Laptele, untul, zahărul, sarea se pun într-un ibric pe foc mediu, amestecând periodic, până când se încălzesc (fără să fiarbă) şi se topeşte untul. www.simonacallas.com Se ia ibricul de pe foc, se adaugă coaja de lămâie, vanilia, romul şi se amestecă. Dacă amestecul e prea fierbinte, se lasă un pic să se mai răcorească, apoi se adaugă oul bătut şi se omogenizează. Se adaugă şi drojdia, se amestecă şi se lasă câteva minute la odihnă.
Se cerne făina, se pune într-un vas încăpător şi se face o adâncitură în mijloc. Se toarnă compoziţia lichidă, se amestecă să se omogenizeze şi se frământă până când se obţine un aluat de consistenţă potrivită şi un pic lipicios. www.simonacallas.com Dacă este nevoie, se mai adaugă puţină făină, dar cu mare atenţie, pentru că un aluat prea vârtos va genera nişte gogoşi tari şi cauciucate.
Aluatul se acoperă cu folie alimentară, apoi cu un prosop şi se lasă la dospit până când îşi dublează volumul. În funcţie de temperatura mediului ambiant, această etapă durează între 45-90 minute.
După ce aluatul şi-a dublat volumul, se scoate din vas, se frământă 2-3 minute, apoi se pune din nou în vas şi se mai lasă la dospit până când îşi dublează din nou volumul – această etapă va dura circa 30 minute. www.simonacallas.com
***
Se pune aluatul pe blatul de lucru şi se împarte în 10-12 părţi aproximativ egale; cărora li se dă formă sferică; se aşază într-o parte a blatului de lucru şi se acoperă cu folie de plastic. Se ia pe rând fiecare sferă, se rulează într-un sul lung de circa 30 cm şi răsucit. www.simonacallas.com Apoi se aduc împreună capetele sulului şi se mai răsucesc de 2-3 ori, pentru a obţine forma gogoşii spiralate; aşa cum se vede în imagini. Capetele sulului se lipesc şi se ascund sub gogoaşă.
Gogoşile se aşază pe un blat de lemn şi se acoperă cu folie de plastic. Se mai lasă la dospit circa 30 minute. La jumătatea timpului se întorc, pentru ca să crească frumos de jur împrejur.
Într-o tigaie sau crăticioară suficient de încăpătoare se toarnă ulei, în strat de 2-3 degete. www.simonacallas.com Se încinge bine uleiul la foc mediu, până când atinge 175 grade Celsius (în lipsa unui termometru, se aruncă în ulei un praf de făină; dacă sfârâie înseamnă că e gata). Se dă focul mai mic (nu la minim) şi se pun gogoşile în ulei, câte încap; în aşa fel încât să nu se suprapună.
Se prăjesc 2-3 minute pe fiecare parte, până se rumenesc frumos; şi se scot pe un prosop de hârtie, care să absoarbă uleiul în exces. Se pudrează cu zahăr şi se servesc cu mare angajament.
Dacă apreciaţi reţetele mele, vă rog să urmăriţi pagina mea de facebook Simonacallas, unde vă ofer în fiecare zi surse de inspiraţie pentru meniurile zilei, meniuri de ocazie sau reţete speciale. De asemenea, vă invit să vă înscrieţi în SimonaCallas Grup Oficial, unde vă pot răspunde la întrebări, vă pot oferi sfaturi culinare şi pregătesc pentru voi concursuri frumoase, cu premii interesante. NOU!!!! Pe canalul meu de youtube veti gasi retete video, noi-noute, usoare si delicioase.
***
Note:
- Gogoşile, aşa cum bine ştim, se consumă imediat ce sunt preparate. Dacă totuşi rămân, se păstrează într-un container etanş (din plastic, porţelan sau inox). După 2-3 ore nu vor mai fi crocante, dar dacă se încălzesc 10-20 secunde la microunde redevin moi şi pufoase. Am avut ocazia să experimentez asta chiar şi la două zile de la preparare; gogoşile sunt la fel de gustoase şi nu se usucă deloc.
- Din această compoziţie se poate obţine un număr variabil de gogosi pufoase rasucite. Cele mai mici sunt mai crocante. Cu cât sunt mai mari însă, cu atât avem mai mult miez pufos.
Am citit descrierea cu aceeaşi poftă cu care aş fi mâncat 10 gogoşi, m-am regăsit perfect în cele descrise de tine, în partea cu cele ale tradiţiilor noastre, fireşte. Îmi aduc aminte de gogoşile din copilărie din care muşcam cu poftă fără a ne sinchisi că ne rămâne zahăr pe mustăţi ori că acelaşi zahăr cădea pe jos în timp ce noi luam pe furiş câte o gogoaşă pentru a fi înaintea celolrlalţi. Şi apoi atunci nici nu mai conta forma lor, căci fie răsucite, fie luate-n lingură, fie decupate cu cana, fie sub alte forme, doar gustul şi povestea din jurul lor conta.
Despre reţetă nu comentez, doar ştii, n-am cu ce te „critica” 😳 😀 , aşa că nu-mi rămâne decât să-mi cumpăr vreo două gogoşi diseară, că tot dau o fugă până-n capitală, căci de făcut parcă nu mai e vreme deloc.
p.s Singurele gogoşi care nu-mi plac sunt cele „servite” de oamenii pe care-i consideri de încredere, pe alea nu le pot înghiţi deloc.
Zi faină să fie la voi, Simona!
Padre, am impresia ca pe masura ce inaintam in varsta, ni se face dor de copilarie si de toate lucrurile care ne-o amintesc. Pentru mine, care am crescut la tara in Arges, intr-o zona de basm, dorul de copilarie inseamna in acelasi timp dor de „acasa” 🙂 Sigur ca nu conteaza forma gogosilor, important e sa fie facute du dragoste; iar atunci cand le faci pentru copii, e cu atat mai minunat 🙂 Multumesc frumos <3
:Heart:
Draga Simona….am dat de blogul tau intamplator si ce bine am facut….si prima reteta a fost asta vazuta si incercata….eu locuiesc in Grecia….fac si grecii ceva asemanator cu gogoasa care se numeste loukouma…si se da prin zahar tos….baietii mei,am doi de 15 ani gemeni,au mancat din mana mea diverse retete si alte incercari….dar astea au fost absolut perfecte si ei sunt motivul pt care iti scriu….iti multumim in grup si pentru ca le-au placut atat de mult azi am facut o portie dubla….acum e la prima dospire….ii astept de la scoala cu surpriza….BRAVO SI FELICITARI PENTRU TOT CE AM VAZUT PE BLOG!!!! ❗ ❗ ❗ ❗ ❗ ❗ ❗ ❗
Ma bucur mult ca le-au placut copiilor, si eu tot pentru copii ma straduiesc, ei sunt cei mai seriosi critici ai nostri 🙂 Multumesc din suflet pentru feedback, apreciez enorm orice reactie din partea cititorilor si mai ales a celor care incearca retetele pe care le propun. Astfel de comentarii imi insufla energia si entuziasmul de care am nevoie ca sa continui munca pe acest blog. Multumesc mult si va mai astept ❤❤
:THANK-YOU: :Heart:
Salutari din Turcia ! E prima data cınd framınt aluat ,aici se numesc ” Pişi” aseamana exact dar nu le dau toti gustul ca acasa , aşa ca m-am hotarıt sa fac , şi din coincidenta am dat de reteta asta , multumesc sanatate mıinilor tale , Nadia
Multumesc mult, Nadia <3 🙂 Numai bine iti doresc si eu :Heart:
Multa multa sanatate, mult spor in tot ceea ce face-ți, din suflet,va doresc, si tot din suflet, va multumesc, cu mult drag va urmaresc,doamne, multe mai am de învățat, si multumesc, ca v-am gasit
Toate dar absolut toate retetele dumneavoastra sunt minunate Voi incerca si reteta aceasta de gogosi si sunt sigura ca va iesi bine .
Multumesc pentru toate retetele minunate desi unele sunt laborioase si nu sunt pentru mine .
Va imbratisez cu drag si va respect mult !
Scuzati ora prea matinala !
Minunate gogosele, felicitari!
Ma bucur mult pentru ca am gasit blogul tau .
Eu am facut gogosile dupa reteta ta ,dar rotunde . Mi-au placut fffffff mult , si nu doar mie ci si italienilor pe care i-am servit . Au fost gustoase , pufoase , delicioase si frumoase.
Iti multumesc ptr toate retetele pe care le-am ,,imprumutat ” de la tine !
Felicitari ptr tot ceea ce faci !
[…] Drojdia amestecată cu 1 lingură de zahăr, o ceşcuţă de apă caldă şi un praf de făină, se lasă la dospit 10 minute. Într-un castron încăpător amestecăm bine gălbenuşurile cu un praf de sare, zahărul, laptele, coaja şi sucul de lămâie. Se adaugă maiaua dospită. Apoi se adaugă făina în ploaie, alternând cu untul topit (care trebuie să fie lichid dar nu fierbinte). gogosi […]